Prin valori și tradiții comune, România și Polonia au creat legături culturale strânse. De-a lungul istoriei, cele două popoare s-au sprijinit reciproc în momente dificile și au colaborat și în domenii precum literatura, muzica și arta. Astăzi, aflăm de la Ovidiu Dajbog-Miron, directorul ICR Varșovia, cum se petrec aceste schimburi de valori printr-un interviu ce reflectă prietenia solidă dintre cele două culturi:
- Cum se vede Cultura Românească în Polonia? De ce Institutul Cultural Român este platforma necesară pentru medierea culturală externă?
În perioada iunie 2024 – noiembrie 2025, România și Polonia organizează primul Sezon cultural bilateral în cei 105 ani scurși de la stabilirea relațiilor diplomatice. Fără să exagerez, pot spune că este un moment de apogeu al schimburilor culturale care se sprijină atât pe activitatea de două decenii a Institutului Cultural Român de la Varșovia, cât și pe reactivarea progresivă, după căderea comunismului, a capitalului cultural și emoțional dintre cele două țări.
Înființat în 2006, ICR Varșovia a reușit în două decenii, grație calității evenimentelor și acoperirii tuturor centrelor culturale relevante din Polonia, să readucă cultura română în sfera de interes a consumatorilor de cultură polonezi. Cinematografia românească se bucură de un interes aparte, în special mulțumită renumelui regizorilor Noului Val și prezenței cineaștilor români la festivaluri și întâlniri ale branșei, dar și a unui showcase de film românesc de tradiție, organizat anual de ICR Varșovia în cinci-șase orașe. Polona este limba în care se traduc cele mai multe titluri din literatura română după germană, franceză și spaniolă; există un interes deosebit pentru arta contemporană, dar și pentru muzică, istoria relațiilor comune și turismul cultural din România. Pe scurt, cultura română se vede foarte bine: activă, variată, apropiată de cea poloneză și, totodată, diferită prin umorul specific, perspectiva asupra istoriei, diversitatea etnico-lingivisitcă. Fără prezența unui institut care să țeasă continuu aceste fire nevăzute între artiști, instituții și organizații din cele două țări, acest lucru nu ar fi posibil.
La fel de importante sunt și legăturile istorice. La 3 martie 1921, Polonia și Regatul României au semnat o Convenție de alianță defensivă, care a consemnat dorința celor două state de a se susține reciproc în cazul unui atac dinspre Est. Această alianță militară – “alianța inimilor”, cum o numise Mareșalul Piłsudski – a fost fundamentul pe care s-a clădit în anii dintre cele două conflagrații mondiale o relație solidă nu doar pe plan politic, militar, economic, ci și cultural.
Unul dintre primele institute culturale poloneze din lume a fost înființat la București, în 1937, iar Nicolae Iorga a jucat un rol determinant în apropierea dintre cele două culturi în interbelic. Schimburile culturale au continuat și în perioada comunistă, în special în sfera traducerilor literare, la care au contribuit și cele 5 lectorate de limba română care au funcționat în universitățile poloneze.
În primul deceniu și jumătate după 1989, cooperarea culturală a fost grevată de dificultățile transformărilor economice și de consecințelor ei sociale, dar activitatea continuă a Institutului Cultural Român de la Varșovia a contribuit enorm la schimbarea mentalităților față de români.
- Cum ați gândit acest Sezon Cultural România–Polonia 2024-2025? Care sunt highlight-urile și prin ce se evidențiază?
Polonia și România sunt cele mai mari state din regiune, schimburile economice sunt la cel mai înalt nivel după 1989, solidaritatea regională este cu atât mai importantă în contextul geopolitic în care ne aflăm, care pare să fie un ecou al neliniștilor din interbelic. Este, deci, crucial ca opinia publică poloneză să aibă o percepție corectă a României, așa cum este acum, cu realizările și provocările cu care se confruntă, nu cum era în anii tranziției.
Ce ne propunem? În primul rând, să actualizăm cunoștințele polonezilor despre România și despre momentele de solidaritate care ne-au apropiat în ultimul secol. Cultura este una dintre cele mai valoroase cărți de vizită ale țării noastre și ne dorim ca acest lucru să ajungă la ochii și urechile cât mai multor polonezi. Organizăm expoziții de amploare, programe speciale dedicate României la cele mai importante festivaluri de film, de literatură, imaginăm cu partenerii noștri polonezi proiecte originale de colaborare, dar și activități de promovare a patrimoniului turistic, oenologic. Evenimentele se adresează publicului consumator de cultură, dar temele lor reverberează și în presa mainstream, ceea ce înseamnă că spargem un plafon de sticlă, ajungem la ansamblul societății. În primele 6 luni de Sezon au apărut peste 370 de articole și preluări în presa națională, regională și lcoală, cu multe recenzii, articole ample, interviuri, recomandări. Anul trecut, a apărut cu sprijinul ICR un supliment de 150 de pagini al uneia dintre cele mai citite și respectate publicații poloneze – „Polityka” – despre istoria românilor, fenomenele culturale și personalitățile cele mai relevante.
În al doilea rând, cheia de boltă a acestui Sezon o reprezintă colaborările dintre artiști din România și Polonia, care au drept rezultat un produs cultural nou, autentic, aflat la intersecția dintre două culturi. De pildă, în 2024 am inițiat în cadrul Sezonului colaborarea între scenele de dans contemporan din cele două țări, prima, de altfel, în trecutul recent. A rezultat spectacolul „Toaca” prin trei coregrafi – Mădălina Dan, Andrea Gavriliu și Ștefan Lupu – și muzicieni, scenografi și dramaturgi români au colaborat cu trupa Teatrului Polonez de Dans din Poznań pentru a crea un spectacol original. Artiștii au pus sub semnul întrebării stereotipurilor despre România și i-au confruntat pe spectatori cu întrebări despre ce înseamnă apartenența la o națiune în ziua de azi. Spectacolul a intrat în repertoriul Teatrului polonez, iar anul acesta va avea premiera românească la Festivalul Internațional de la Sibiu, apoi va pleca în turneu și în alte orașe românești.
Un alt exemplu este colaborarea dintre Subcarpați și grupul muzical polono-ucrainean Dagadana, foarte în vogă în Polonia, din care vor rezulta noi piese cu accente de rock, pop, jazz, pornind de la folclorul autentic din cele trei țări. Inclusiv identitatea vizuală – inspirată de semnele diacritice din polonă și română, puse în dialog – și sloganul Sezonului – „Vorbim aceeași limbă” – sunt rezultatul unei cooperări între studenți și profesori de la catedrele de design de la UNArte și Academia de Arte Frumoase din Varșovia.
În fapt, împreună cu Ministerul Culturii din România și partenerii polonezi cu care organizăm Sezonul bilateral – Institutul Adam Mickiewicz și Institutul Polonez din București– creăm un model de bună practică. Toate marile programe incluse în Sezon sunt rodul a zeci de vizite de studiu, a discuțiilor dintre programatori din România și Polonia organizate începând din anul 2022. Faptul că artiști, instituții și organizații din ambele țări lucrează împreună la un anumit proiect conduce la o bună înțelegere a contextelor locale, a afinităților culturale și a provocărilor organizatorice. Toate proiectele noastre sunt realizate în colaborare cu instituții poloneze, care și le cofinanțează, ceea ce ne dă garanția că prezentăm un conținut cultural relevant, de interes, pentru societatea poloneză.
În al treilea rând, ne propunem să acoperim principalele centre culturale, de la Cracovia la Gdańsk și Łódź, de la Wrocław la Poznań, dar și orașele de talie mijlocie, cu festivaluri valoroase, care au un impact național, precum Toruń, Białystok, Sopot ori Bydgoszcz. În primul semestru al Sezonului, evenimentele noastre au acoperit 9 orașe poloneze.
- O perspectivă a evenimentelor artistice și culturale din ultimele luni. Ce arii culturale au prezentat și cum au fost primite de publicul polonez?
În prima parte a Sezonului, în perioada iunie – decembrie 2024, accentul a căzut pe cinematografie, artele spectacolului, arte vizuale, muzică și patrimoniu. Au avut loc patru focusuri românești în colaborare cu cele mai prestigioase festivaluri internaționale de film din Cracovia, Wrocław („New Horizons”), Varșovia („Watch Docs”), dar și retrospectiva „Reconstituiri. 35 de ani de la Revoluție” la Centrul Național al Cinematografiei din Łódź. Peste 5700 de spectatori au putut urmări cele mai recente și premiate filme de ficțiune și documentare românești, dar și filme de arhivă, intrate în canonul cinematografiei țării noastre.
În sfera artelor spectacolului, obiectivul nostru este acela de a introduce pe scena poloneză tineri regizori români, să prezentăm cele mai valoare producții recente și proiectele de colaborare româno-poloneză. În 28-29 iulie, cu prilejul weekendului inaugural al Sezonului, și pe 1 decembrie, au fost prezentate în Polonia două producții ale Naționalului craiovean – „Hamlet” (regia Declan Donnellan), la Festivalul Shakespeare din Gdańsk, și „Anomalia” (regia Natasza Sołtanowicz), o coproducție româno-poloneză din 2023, care a fost prezentată de Ziua Națională la Teatrul din Opole. În luna noiembrie, la Festivalulul Avanpremierelor de la Bydgoszcz, am organizat un focus românesc, cu două spectacole primite cu ovații – „Cine l-a ucis pe tata?”, în regia lui Andrei Măjeri, și „Fiul”, în regia lui Bobi Pricop, urmate de o discuție despre teatrul românesc actual. Iar în 12-14 decembrie a avut loc premiera spectacolului de dans contemporan „Toaca”, pe care l-am menționat mai sus.
Aproape 10.000 de polonezi au vizitat prima retrospectivă dedicată lui Nicolae Grigorescu în Polonia (27 iunie – 28 octombrie 2024) la Muzeul Național din Gdańsk, iar cel mai important festival de fotografie din Europa Centrală și de Est, Fotofestiwal, a găzduit la Muzeul Orașului Łódź o expoziție semnată de remarcabilul artist Iosif Király, curatoriată de Roxana Trestioreanu. Concerte de muzică românească din perioada interbelică, jazz și muzică clasică au fost organizate la Varșovia, Białystok și Gdańsk.
ICR Varșovia a organizat evenimente nu doar în Polonia, ci și la București. Muzeul Național de Istorie a României a găzduit o expoziție despre relațiile româno-polone în perioada interbelică și prietenia excepțională între Mareșalul Piłsudski și Familia Regală a României. La inaugurare au participat urmașii acestora – nepoții Mareșalului și Alteța Sa Regală Principesa Sofia a României.
- La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat? Ce surprize ne pregătiți?
Marile expoziții continuă în 2025. În derulare se află retrospectiva „Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecția Ovidiu Șandor”, organizată la Centrul Internațional pentru Cultură din Cracovia (MCK). Peste 170 de lucrări de artă reconstituie destinul a peste 60 de artiști români, de la avangardele de început de secol XX la cele mai importante fenomene ale artei contemporane. Tot MCK va găzdui o altă expoziție de excepție, curatoriată de Doina Lemny, recunoscută pentru expertiza sa și comisarierea unor ample expoziții dedicate lui Brâncuși la Bruxelles și Timișoara, despre pasiunea artistului român pentru fotografie, cu lucrări din colecții private internaționale. Tot din colecții private, inclusiv din cea a regretatului muzician Adrian Ciceu, vor proveni și exponate pentru o retrospectivă dedicată maestrului Mizuno Toshikata la singurul muzeu de profil din Europa Centrală și de Est – Muzeul de Artă și Tehnologie Japoneză Manggha, din Cracovia. Expoziția, cu peste 200 de stampe este comisariată de un excepțional specialist român, dr. Ioan Paul Colta, din Arad, și va fi prima retrospectivă din afara Japoniei, iar catalogul al doilea din lume. Arhitectura litoralului românesc și experimentele făcute în perioada anilor ’60 –’70, care au fost puse în aplicare ulterior și în alte părți ale României, vor fi prezentate într-o colaborare cu Uniunea Arhitecților din România la Muzeul de Arhitectură din Wrocław.
Łódź Design Festival și Romanian Design Week, cele mai importante festivaluri de design din Polonia și România, vor realiza un proiect comun – două instalații urbane, aflate în dialog, vor fi amplasate în centrele celor două orașe.
România va fi țară invitată, în luna august, la Literacki Sopot, cel mai important festival literar estival din Polonia. Va fi o oportunitate deosebită pentru publicul polonez să se întâlnească cu cei mai apreciați scriitori români traduși în polonă, dar și cu intelectuali români, pentru a dezbate teme de interes pentru ambele societăți. O instalație in situ, realizată de Andreea Anghel, artistă stabilită în Polonia, proiecții de filme, spectacole-lectură a unor texte dramaturgice românești și ateliere pentru copii și familii vor completa acest program.
Continuăm demersul de prezentare a regizorilor români publicului polonez, Eugen Jebeleanu fiind inclus în programul Festivalului de Teatru KONTAKT din Toruń (4-6 iunie), iar în octombrie România va fi țară invitată la Festivalul Playing with Kantor din Cracovia, unde, prin intermediul artelor performative, va fi analizată influența lui Kantor asupra dramaturgilor români, dar și a teatrului absurdului lui Eugen Ionescu asupra creatorului polonez.
Muzica românească contemporană va fi prezentă la „Toamna varșoviană”, unul dintre cele mai prestigioase și longevive festivaluri de muzică contemporană din regiune, iar Sezonul se va încheia de Ziua Națională a României cu două concerte dedicate lui George Enescu.
- Vinul este parte a culturii unei națiuni, indiferent de pe ce parte a lumii există. Crama Oprișor a devenit partener ICR Varșovia la evenimentele pe care le organizează. Cum vedeți această colaborare?
Ne bucură foarte mult această colaborare și deschiderea pe care am găsit-o la Crama Oprișor, deschidere care vine dintr-o îndelungată experiență de colaborare cu sectorul artistic, pentru care Crama este binecunoscută (cu universitățile de artă din București și Cluj, cu MNAC). Aceste colaborări denotă o înțelegere profundă a rolului pe care-l joacă vinul în explorarea mai amplă a unui teritoriu, inclusiv cultura locului, în sensul larg al termenului (practici, tradiții).
Deși de o calitate și la un preț comparabile cu vinurile produse în țări cu tradiție, vinul românesc nu se bucură în Polonia de o marcă de produs de calitate și din cauza faptului că a pătruns timid pe piața de retail de aici. Obiectivul pe termen lung este acela de a asocia România cu ideea de vin de bună calitate, fiind cunoscut faptul că acest lucru contribuie la construirea mărcii unei țări. Acest parteneriat este unul tripartit între Crama Oprișor, Winnice Mołdawii, un local varșovian de tradiție condus de un tânăr sommelier originar din Republica Moldova, și Institutul Cultural Român de la Varșovia care, cu ocazia evenimentelor importante din calendarul Sezonului Cultural, oferă diplomaților, artiștilor, autorităților locale, dar și publicului larg din Polonia, ocazia să deguste un vin românesc de calitate. Întotdeauna la degustări este prezent, desigur, un sommelier, care oferă informații despre zona din care provine vinul, terroir-ul respectiv, pentru că ne propunem ca publicul să înțeleagă și să aprecieze contextul din care provine acest produs.
Ovidiu Dajbog-Miron activează de peste 16 ani în sfera managementului artelor și a diplomației culturale. După studii de licență în domeniul filologiei engleze și franceze, a urmat două programe de master în management cultural la City University din Londra și Universitatea din București. Bursier al Guvernului României și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (2006-2007). În perioada 2008-2012, a lucrat în centrala Institutului Cultural Român, ocupând funcția de director al departamentului responsabil cu monitorizarea activității institutelor din străinătate, iar timp de aproape 2 ani a fost membru cu drept de vot în Comitetul director. În perioada 2015-2019 a fost coordonator de proiecte la Institutul Cultural Român din Madrid. A lucrat ca producător creativ pentru Capitala Europeană a Culturii Timișoara 2023, iar din iulie 2020 până în august 2021 a ocupat funcția de director artistic interimar la Asociația Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, supervizând dezvoltarea și implementarea programelor culturale. Din 2022, este director al Institutului Cultural Român din Varșovia, coordonând implementarea în Polonia a Sezonului Cultural România–Polonia 2024-2025. În septembrie 2022, a preluat președinția pentru un an a clusterului EUNIC Varșovia. Din 2020, este președintele Asociației Pantograf, un ONG care a derulat o serie de proiecte menite să pună în valoare patrimoniul evreiesc din regiunea Banat.
